Acum, când societatea este împărţită din cauza câinilor vagabonzi şi a proiectului Roşia Montană, vă propun să citiţi cele de mai jos şi să meditaţi singuri. Este momentul să gândim cu înţelepciune şi să socotim ce-i drept şi bine văzut în faţa Universului.
Cartea înţelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah (Ecclesiasticul)
extras (http://www.bibliaortodoxa.ro/vechiul-testament/72/Ecclesiasticul)
1.20. Frica Domnului îndepărtează păcatele, şi la cine petrece, de la acela abate mânia.
1.28. Nu te făţărnici înaintea oamenilor, şi buzelor tale ia aminte.
3.22. În multele tale îndeletniciri nu te ţine de lucrurile zadarnice, că ţi s-au descoperit destule din cunoştinţele omeneşti.
3.27. Ispitele nu sunt lecuire pentru cel trufaş, că buruiană rea s-a înrădăcinat în inima lui.
3.29. Focul arzător îl va stinge apa, şi milostenia va curăţi păcatele.
3.30. Cel ce răsplăteşte pentru binefacere, acela se gândeşte la viitor şi la vreme de cădere va afla sprijin.
4.5. De la cel în lipsă nu-ţi întoarce ochiul şi nu da loc omului să te blesteme.
4.7. Fă-te iubit adunării şi celui mai mare smereşte capul tău.
4.27. Nu grăi împotriva adevărului, ci ruşinează-te de lipsa ta de învăţătură.
4.29. Nu te supune omului nebun şi nu măguli faţa celui puternic.
4.30. Până la moarte luptă-te pentru adevăr, şi Domnul Dumnezeu se va lupta pentru tine.
4.31. Nu fi aspru cu limba ta şi leneş în lucrurile tale.
4.33. Să nu fie mâna ta întinsă la luat şi strânsă la dat.
5.1. Nu nădăjdui în avuţiile tale şi să nu zici: Am destule.
5.12. Fii statornic în cugetul tău şi unul să fie cuvântul tău.
6.2. Nu te lăsa în voia patimilor tale, ca să nu fii târât de ele ca de un taur furios.
6.7. Dacă vrei să-ţi faci un prieten, fă-l punându-l la încercare şi nu te grăbi să te încrezi în el.
6.18. Fiule! Din tinereţile tale alege învăţătura şi până la cărunteţile tale vei afla înţelepciune.
6.34. De-ţi va plăcea să asculţi, vei învăţa şi de vei pleca urechea ta, înţelept vei fi.
6.35. Stai în tovărăşia celor bătrâni şi cu cel înţelept te uneşte.
7.1. Nu face rele şi nu te va prinde răul.
7.3. Fiule! Nu semăna pe brazdele nedreptăţii, ca să nu seceri de pe ele cu şapte părţi mai mult.
7.6. Nu cerca să fii judecător, ca nu cumva să nu poţi ridica nedreptăţile;
7.9. Nu te lăsa atras de două ori la păcat, căci şi pentru o singură dată nu vei rămâne nepedepsit.
7.13. Nu făuri minciuni împotriva fratelui tău, nici împotriva prietenului tău să nu faci aşa.
7.14. Nu-ţi îngădui nici o minciună, căci din ea nu poate ieşi nimic bun.
7.19. Să nu schimbi nicidecum prietenul pentru bani, nici pe fratele cel bun pentru aurul Ofirului.
7.28. Din toată inima cinsteşte pe tatăl tău şi nu uita niciodată durerile mamei tale.
7.29. Adu-ţi aminte că ei ţi-au dat viaţa; ce le vei da tu în schimb pentru ceea ce au făcut ei pentru tine?
7.38. În tot ce faci adu-ţi aminte de sfârşitul tău şi nu vei păcătui niciodată.
8.1. Nu te certa cu cel puternic, ca nu cumva să cazi în mâinile lui.
8.2. Nu te certa cu omul bogat, ca nu cumva să fie mai greu decât tine. Că pe mulţi i-a pierdut aurul şi inimile regilor le-a aplecat.
8.4. Nu glumi cu omul rău crescut, ca să nu fie ocărâţi strămoşii tăi.
8.6. Să nu necinsteşti pe om la bătrâneţile lui, căci poate şi noi vom îmbătrâni.
8.7. Nu te bucura de moartea vrăjmaşului tău, adu-ţi aminte că toţi trebuie să murim.
8.10. Nu aţâţa cărbunii păcătosului, ca să nu te ardă flacăra focului lui.
8.11. Nu o duce până la capăt cu omul iute la mânie, ca să nu fie o cursă întinsă înaintea buzelor tale.
8.16. Nu te certa cu omul mânios şi nu străbate pustiul cu el, căci a vărsa sânge este pentru el nimica toată şi unde nu vei avea ajutor, te va doborî.
8. 17. Nu ţine sfat cu un nebun, căci el nu va putea păstra taina ta.
8.19. Nu deschide inima ta oricui şi nu aştepta să dobândeşti bunăvoinţa lui.
10.20. Care este neamul vrednic de cinste? Neamul omenesc.
10.21. Care este neamul cel cinstit? Cel care se teme de Domnul.
10.22. Care este neamul fără de cinste? Tot neamul omenesc.
10.23. Care este neamul fără de cinste? Neamul care nu ţine poruncile.
11.7. Mai înainte de a cerceta, nu huli; cunoaşte întâi şi atunci dojeneşte.
11.8. Mai înainte de a nu auzi, nu răspunde; şi nu tăia nimănui şirul cuvintelor.
11.16. Cele bune şi cele rele, viaţa şi moartea, sărăcia şi avuţia de la Domnul sunt.
11.31. Nu băga pe tot omul în casa ta, că multe sunt meşteşugirile celui viclean.
11.36. Dacă laşi pe cel străin să locuiască la tine, el îţi va face tulburări şi te va înstrăina de la ale tale.
12.1. De faci bine, să ştii cui faci, şi vei avea mulţumire pentru fapta ta bună.
12.2. Fă bine celui binecredincios şi vei afla răsplătire, dacă nu de la el, de la Cel Preaînalt.
12.5. Fă bine celui smerit, şi nu da celui nelegiuit.
13.30. Inima omului schimbă faţa lui ori spre bune, ori spre rele.
18.23. Mai înainte de a făgădui, pregăteşte-te, şi nu fi ca omul care ispiteşte pe Domnul.
18.25. Adu-ţi aminte de foamete în timpul belşugului, şi de sărăcie şi lipsă în zilele de bogăţie.
19.26. Din vedere se cunoaşte omul, şi din chipul feţei se cunoaşte cel înţelept.
20.6. Omul înţelept va tăcea până la vreme, iar cel îngâmfat şi nebun va trece peste vreme.
20.7. Cel care înmulţeşte cuvintele se va face urât tuturor, şi cel înfumurat de asemenea.
20.25. Batjocură rea este la om minciuna, în gura celor neînvăţaţi pururea va fi.
20.26. Mai bun este furul decât cel care pururea minte; iar amândoi vor fi moştenitorii pieirii.
20.27. Năravul omului mincinos este ocară şi ruşinea lui este cu el pururea.
20.28. Cel înţelept la cuvânt se va înălţa şi omul înţelept va plăcea celor mari.
21.15. Inima nebunului este ca un vas spart şi nici o ştiinţă nu va ţine.
21.22. Nebunul, când râde, îşi înalţă glasul, iar omul cuminte abia va zâmbi.
21.24. Piciorul nebunului grabnic este în casă; iar omul care are multă ştiinţă se va sfii de întâlnirea cu oricine.
21.25. Nebunul se uită în casă din uşă, iar omul cel învăţat stă afară.
21.26. Semn de om prost este a asculta la uşă; iar cel înţelept se va îndepărta de astfel de necinste.
21.27. Buzele celor fără minte vorbesc mereu de alţii; iar cuvintele celor înţelepţi se vor cumpăni.
21.28. Inima nebunului este în gura lui, iar gura înţeleptului este în inima lui.
22.2. Asemenea unui morman de gunoi este leneşul; tot cel care îl va ridica îşi va scutura mâna.
22.3. Ruşine tatălui este fiul neînvăţat; iar când este o fiică, ea s-a născut spre paguba părintelui său.
22.12. Cu cel nebun nu lungi vorba, şi nu merge înaintea prostului.
22.15. Ce este mai greu decât plumbul şi cum se cheamă el? Nebunul.
22.16. Mai lesne este a purta nisip, sare şi fier, decât a locui cu un om fără minte.
27.27. Cel care sapă groapa altuia va cădea el în ea şi cel care întinde cursă se va prinde în ea.
37.32. Nu fi nesăţios în nici o desfătare, şi nu te apleca la mâncăruri multe.
37.33. Că în mâncărurile cele multe va fi durere şi nesaţiul va veni până la îngreţoşare.
37.34. Pentru nesaţ mulţi au pierit; iar cel înfrânat îşi va spori viaţa.