IEDUL CU TREI CAPRE

Octav Pancu Iaşi este unul din puţinii scriitori care a reuşit într-o epocă a cenzurii şi despotismului socialist să  dăruiasca copiilor şi părinţilor poveşti şi scenete savuroase.

Iedul cu trei capre este o poveste inedită scrisă de acesta, pentru copiii din toate timpurile, care departe de mofturile şi răsfaţul părinţilor, mătuşilor şi bunicilor, trebuie să înveţe cât de bine este să te descurci singur în viaţă, ca să nu fi niciodată păcălit sau înşelat de cei răi!

Cine a fost Octav Pancu Iaşi - http://goo.gl/d654Ho

iedul cu trei capre

Povestea asta nu s-a întâmplat chiar pe vremea când se potcoveau puricii, ci mult mai aproape, când puricii au devenit tare nesuferiţi, iar eu vă doresc, copii, să n-aveţi de-a face cu ei...

Cică nu departe de casa caprei cu trei iezi îşi avea casa un ied cu trei capre. Era un ied ca toţi iezii: nici mai mare, nici mai mic, nici mai frumos, nici mai urât. Cum s-ar spune: nici prea-prea, nici foarte-foarte. Numai că el în loc de o capră avea trei: o capră-mamă, o mătuşa-capră şi o capră-bunică.

Grozav de bine o mai ducea iedul!

Ce sa vă spun, copii, pe mine dacă m-ar lasa să stau măcar o zi în casa aceea, nu mi-ar trebui nimic. M-aş lipsi bucuros chiar şi de guturai - şi voi doar ştiţi ce bine e să ai guturai; stai în casă, bei ceai, toată lu­mea te intreabă cum te mai simţi...

În sfârşit, e straşnic. Ei bine, eu m-aş lipsi fără pic de amărăciune până şi de guturai, numai să pot trăi o zi aşa cum trăia iedul cu trei capre. Mama mămuliţă, ce mai trai! Dimineaţa, nici nu apuca bine iedul să deschidă ochii, că şi începea să poruncească:

-  Capră-mamă!
-  Spune, fiul meu iubit!
-  Îmbracă-mă. Nu pot singur . . .

Capra-mamă nu aştepta să i se spună de două ori. Se aple­ca să-i caute opincile sub pat, se urca pe dulap să-i găseasca nădragii şi se băga după cuptor să-i afle cămăşuica. (De, iedul nu obişnuia - ca voi - să folosească spătarul scaunului ori cuierul! Îşi arunca hainele unde nimerea). Capra-mamă îi aduna straiele şi se căznea să-l îmbrace: îi lega opincile - oh, îi trăgea nădragii şi cămeşuica - vai! şi-i înfăşura brâul - Uf! când se vedea îmbrăcat, iedul iarăşi poruncea:

- Mătuşă-capră!
- Spune, nepoţelul meu drag!
- Ospătează-mă. Nu pot singur . . .

Fără să mai zăbovească, mătuşa-capră se repezea la bucă­tărie, turna într-o ulcică lapte dulce şi aşeza într-o strachină mămăliguţa caldă, apoi punea ulcica şi strachina pe-un ştergar şi le aducea fuguţa la patul iedului; îi rupea mătuşa-capră din mămăliguţa şi îndesa în gura iedului! Şi ţine-i mătuşa-capră ulcica la gură să soarbă iedul laptele! Şi uite-aşa, până isprăvea iedul toată mămăliguţa din strachină şi tot laptele din ulcică, ba îi mai aducea mătuşa-capră şi câte-o plăcintă, că era mare meşteră la copt, iar iedul mare meşter la înghiţit. Zburda iedul toată ziulica pe afară, iar seara, când se în­torcea acasă, se întindea în pat şi poruncea:

-  Capră-bunică!
-  Spune, nepoţelul meu scump! . . .
-  Adoarme-mă! Nu pot singur . . .

Cât ai clipi, capra-bunică venea lângă ied şi se pornea să-i cânte şi să-l legene;

- Nani, nani, nani, coboară, somn, pe scara ta nevăzută, nani, nani, nani, şi opreşte-te, somn, pe ochii nepoţelului meu, nani, nani, nani.

Hei, aşa trai ca al iedului, mai zic şi eu!

- Capră-mamă, îmbracă-mă!
- Mătuşă-capră, ospătează-mă!
- Capră-bunică, adoarme-mă! Nu pot singur.

Şi capra-mamă şi mătuşa-capră şi capra-bunică lăsau toate treburile şi veneau fără zăbavă la porunca iedului. Lăsa capra-mamă rufele în albie, abia avea răgaz să-şi usuce mâinile, dar venea într-un suflet să-l îmbrace pe ied! Lăsa mătuşa-capră cămaşa necârpită, în grabă se înţepa la un deget, dar alerga să-l ospateze pe ied! Lăsa capra-bunică fusul, în fugă, scăpa ochelarii şi le spărgea sticlele, dar nu întârzia să-l adoarmă şi să-l legene pe ied;

-  Capră-bunică, adoarme-mă!
-  Mătuşă-capră, ospătează-mă!
-  Capră-mamă, îmbracă-mă! Nu pot singur . . .

Aşa viaţă să tot trăieşti o sută de ani şi încă ai zice că n-ai trăit destul!

Dar într-o seară, capra-bunică îl adormi pe ied, când bătu la poarta vecină, capra cu trei iezi.

-  Scumpele mele surate - le zise ea caprei-mamă, mătuşei-capre şi caprei-bunice, după ce trecu pragul - am intrat cu o mare rugăminte în casa suratelor voastre. Mâine seară, mi se însoară iedul cel mare. Ia de nevastă o iadă aşezată şi har­nică, nu ca altele care..., dar ce să mai lungim vorba! Tare aş vrea să le pregătesc un ospăţ să i se ducă vestea. Mă rog, dom­niilor voastre, fiţi bune şi poftiţi mâine la mine, să-mi ajutaţi la învelitul sărmăluţelor, la împletitul colacilor ori la ce-o mai fi trebuinţă. O să vă mulţumesc şi-o să vă răsplătesc, aşezându-vă în capul mesei, ca pe cei mai de seama oaspeţi. Vă învoiţi?
-  Da se poate să nu ne învoim? Mâine în zori, suntem la dumneata, surato. Te-ajutăm cu dragă inimă, îi răspunse capra-mamă. Cât priveşte răsplata, de-o să ne aşezi în capul mesei, cinstea ne-o fi prea mare şi noi îţi cerem să nu-ţi mai baţi capul cu ea.

A doua zi, dimineaţa, pe la ceasul când soarele încă se mai freca la ochi de somn, plecară cele trei capre ale iedului la ve­cina capră cu trei iezi.

Mai tarziu se trezi şi iedul. După cum îi era obiceiul, strigă:

-  Capră-mamă! îmbracă-mă!

Dar nimeni nu veni să-l îmbrace. Capra-mamă, precum se ştie, era plecată. Atunci începu iedul să se tăvălească prin pat şi să urle ca vai de lume:

-  Îmbracă-mă! îmbracă-mă! îmbracă-mă! Nu pot singur...

Vulpea, care tocmai trecea pe acolo şi auzind urletele ie­dului, curioasă din fire, băgă capul pe geam ca să afle ce se întamplă. Nu ştiu cum sunt toate vulpile, că n-am avut prile­jul să fac cunoştinţă chiar cu toate, dar vulpea asta, pe lângă că era curioasă, mai era pe deasupra şi tare hoaţă. Fura de stingea! Era atât de hoaţă, încât prietenului meu, bursucul, neavând altceva să-i fure, i-a şterpelit darul de a scrie povesti. . .

Iar la judecată, ce credeţi c-a spus hoaţa? Cică nu i-a furat nimic pentru că, de fapt, darul ăsta nu l-a avut niciodată prietenul meu . . .

-  Nu mai striga atâta, ieduţule, îi vorbi mieros vulpea, dacă nu poţi să te îmbraci singur, te ajut eu .. . Aruncă-mi hainele şi numaidecât te îmbrac!

Bucuros, iedul azvârli opincile şi nădragii şi cămeşuica. Una câte una, vulpea le prinse, le vârî într-un sac şi pe-aici ţi-e drumul! Fugi cu ele să le vândă în târg. Mare amărăciune îl cuprinse pe ied şi multe lacrimi grele vărsă. Dar tot plângând şi văicărindu-se îl apucă foamea. Strigă:

-  Mătuşă-capră! Ospătează-mă!

Dar nimeni nu veni să-l ospăteze. Şi mătuşa-capră, precum se ştie, era plecată. Se porni iar iedul să se tăvălească şi să urle:

- Ospătează-mă! Ospătează-mă! Ospătează-mă! Nu pot singur.

Când ţipa el aşa, trecu pe acolo ursul. Eu, copii, am văzut mulţi urşi în viaţa mea, unii mai mari, alţii mai mici, alţii... de ciocolată, dar mâncăcios ca ursul ăsta n-am mai văzut. Mânca de rupea! (Era atât de mâncăcios, încât, odată, nemaiavând ce înfuleca, şi-a ronţăit propria lui coadă. Se zice că: ,,de-aceea n-are ursul coadă" ...)

-  Nu mai striga atâta, ieduţule! îl potoli ursul cu vocea lui groasă. Mai bine spune-mi unde e mâncarea ca să te ajut eu ... Te ospatez pe cinste!

De bună seamă ca iedul îi spuse. Şi intră ursul în bucătărie şi începu să înfulece cât şapte. Înfulecă toată mămăliga. Sorbi şi ultimul strop de lapte. Ba, de lacom ce era, înghiţi şi cea­unul şi făcăleţul! (Hm! Aţi auzit, copii, de urşi care să înghită ceaune şi făcăleţe? Pe cuvântul meu de cinste că eu n-am mai auzit!) Apoi, bineînţeles, ursul plecă fără să-i mai dea iedului bună-ziua. De-abia acum se puse iedul şi mai vârtos pe plâns. Şi plângi şi plângi. .. Răsuna casa de zbieratele lui! (Vai, copii, oricât aţi încerca nu l-aţi putea întrece, dar mai bine nu încercaţi!) Toată lumea însă ştie că după plâns ţi se face somn. (Ori dacă cineva nu ştie, află de la mine.)

Striga iedul:

- Capră-bunică! Adoarme-mă!

Dar nimeni nu veni să-l adoarmă - căci şi capra-bunică, precum am mai spus, era plecată. Şi din nou începu iedul să se tăvălească şi să urle:

-  Adoarrne-mă! Adoarme-mă! Adoarme-mă! Nu pot singur . . .

Lupul tocmai ieşea la plimbare. Se afla nu departe şi-l auzi pe ied strigând. (Trebuie să vă spun, copii, ca eu până acum, spre fericirea mea, nu m-am întâlnit cu nici un lup şi, că tot spre fericirea mea, nici nu doresc să mă întâlnesc . . . Lupii, de obicei, nu prea ştiu de glumă - iar eu, din păcate, sunt un om glumeţ. Lupul din povestea asta era tare hain. Nu numai că nu ştia de glumă, dar nici măcar serios nu v-aş sfătui să staţi de vorbă cu el...)

-  Nu mai striga atâta, ieduţule! glăsui răguşit lupul. Lasă ca vin eu să te adorm ...

Intră lupul în casă, se aşeză lângă ied, legănându-l şi cântându-i:

- Nani, nani, nani, nu mai coborî, somn, că nu-i nevoie! Nani, nani, nani! Am să-l manânc pe iedul cel răsfăţat, răzgâiat şi alintat, nani, nani, nani ..!

Iedul se-nspăimântă! Şi nici eu nu pot să vă spun de unde mai găsi putere să se smulgă de lângă lup şi s-o rupă la fugă încotro vedea cu ochii. Se-napoie acasă gol, flămând şi ostenit, abia pe seară. Şi cum intră pe uşă, zise:

- Capră-mamă, mătusă-capră, capră-bunică, am să vă povestesc tot ce s-a întâmplat, dar mai întâi să-mi caut nişte haine ca să mă îmbrac şi apoi să mănânc ceva că tare mi-e foame.

Se îmbrăcă iedul, mâncă ce mai găsi prin oale - dar îna­inte să-şi înceapă povestea, adormi buştean ... Dar vouă, copii, nu vi-e somn? Mie, de ce să vă mint, îmi cam este. Noapte bună, dragii mei copii!

Nani, nani, nani,
Coboară, somn,
pe genele copiilor
nani, nani, nani,
dormiţi, Alexandru şi Bogdan,
dragii mei, băieţii mei,
nani, nani, nani,
Că tata şi-a sfârşit povestea.

POMUL CARE FACE CIORI

Iată povestea lui Octav Pancu Iaşi, spusă, într-o înregistrare extraordinară, de actorii Octavian Cotescu şi Anda Călugăreanu, oamenii de teatru din România altor vremuri...

Cine a fost Octav Pancu Iaşi - http://goo.gl/d654Ho

Cine a fost Octavian Cotescu - http://goo.gl/X0fcpj

Cine a fost Anda Călugăreanu - http://goo.gl/2KgEgR

Vizionare plăcută! (daţi click pe link)

http://youtu.be/rxDX2J5zIhM

cotescuanda

CROCHET – ELEGANT VEST

O vestă elegantă, care poate fi făcută cu croşeta şi cu fire subţiri sau groase, în funcţie de necesitate. Multe femei sunt nemulţumite de faptul că modelul executat nu iese perfect cu originalul. Aşa cum am mai spus, modelele şi diagramele sunt pentru orientare. Fiecare femeie care croşetează trebuie să aibă imaginaţie şi să creeze un model propriu, unicat, folosind aceste inspiraţii.
Vesta poate fi executată fie din cinci dreptunghiuri care să reprezinte spatele, cele două părţi din faţă şi mânecile, fie pe sistem în V la gât ca în fotografie.
Modelul este simplu şi se lucrează dintr-o bucată, nu ca la granny squares.
Pentru ca să vedeţi indicaţiile folosiţi Picasa Viewer.
vesta neagra
vesta neagra schema

CROCHET – SUMMER VEST

O vestă de vară, poate fi lucrată d in orice fire pentru croşetat subţiri (bumbac, macrame, chiar şi poliester, acele fire subţiri care se găsesc în comerţ importate din Turcia). Croşetele vor fi în funcţie de firul ales. Modelul este uşor de executat. Se fac florile mari în combinaţie cu cele mici pe timpul înaintării lucrului. După îmbinarea florilor care se va face conform schemei, urmează marginea care se lucrează conform schemei din josul paginii. Jumătăţile de flori sunt şi ele arătate pe diagramă.

Puteţi folosi fire uni, in degrade sau combinaţii de uni cu color, în funcţie de gustul fiecăruia.

Pentru ca să vizualizaţi imaginea mărită, folosiţi Picasa Viewer.

vesta

CROCHET – GROWN-UP VEST

O vestă pentru adulţi. Poate fi croşetată din fir macrame, bumbac, lână. in orice de fire aveţi la îndemână. Poate fi colorată sau uni. Este un model destul de uşor pentru că se lucrează din bucăţi (spate, faţă, mâneci). Aveţi mai jos schemele aşa cum trebuie ele aşezate.
Pentru a vizualiza mai bine schemele folosiţi Picasa Viewer.
vesta maro
vesta maro
vesta maro

CROCHET – KID VEST (VESTĂ COPIL)

Vă propun o vestă pentru copii, care se lucrează cu croşeta foarte uşor. Faceţi separat pătratele conform schemei alăturate, şi le îmbinaţi în timpul lucrului aşa cum se arată pe diagramă. Aşezarea pătratelor (granny squares) va respecta schema iar în funcţie de vârsta copilului, ele se pot înmulţi sau scădea ca număr.

Alegerea culorilor vă aparţine. Acest tip de vestă se pretează şi pentru persoanele tinere şi mature. Este un model uşor de executat dacă respectaţi întru totul schema de croşetat din dreapta sus.

Pentru ca să vizualizaţi imaginea mărită, folosiţi Picasa Viewer.
crochet vesta copil

BUNE PENTRU SĂNĂTATE

Multă lume nu cunoaşte faptul că pe piaţa românească există câteva produse care sunt benefice pentru sănătatea lor. Sunt relativ scumpe pentru orice buzunar, dar cine îşi permite, le poate achiziţiona şi consuma. Câte nu cunosc oamenii privind alimentaţia…
Să începem cu:
GOJI
goji
Goji, goji berry or wolfberry is the fruit of Lycium barbarum (Chinese: 寧夏枸杞 pinyin:Níngxià gǒuqǐ) and Lycium chinense (Chinese: 枸杞 pinyin: gǒuqǐ), two very closely related species of boxthorn in the family Solanaceae (which also includes the potato, tomato, eggplant, deadly nightshade, chili pepper, and tobacco). The two species are native to southeastern Europe and Asia. (sursa: Wikipaedia)

Fructul face parte din familia Solanaceae (care include cartoful, roşia, vânăta, ardeiul iute şi tutunul). Are valoare nutritivă mare şi este antioxidant. Se găseşte în stare uscată la noi. Puneţi în apă un pumn de goji, lăsaţi 15 minute şi apoi mâncaţi fructul rehidratat. Fructul este folosit în medicina naturistă din China şi din alte ţări. Puteţi fologi goji la orez, în prăjituri, la supe tonice, în ceaiuri (ex. pu-erh) dând un gust aparte acestor preparate. Fructul conţine un nivel ridicat de vitamina C.
QUINOA
quinoa
Quinoa (/ˈknwɑː/ or /kɨˈn.ə/, Spanish: quinua, from Quechua: kinwa), a species of goosefoot (Chenopodium), is a grain-like crop grown primarily for its edible seeds. It is apseudocereal rather than a true cereal, or grain, as it is not a member of the true grass family. As a chenopod, quinoa is closely related to species such as beetroots, spinach and tumbleweeds.

Bobiţe mici, închise la culoare, cât vârful de ac cu gămălie, seminţe ca cele ale spanacului, quinoa creşte în Ecuador, Bolivia şi Columbia. Anul 2013 este declarat Anul Internaţional Quinoa. Quinoa este o proteină complexă. Se poate folosi câte o linguriţă sau două în toate mâncărurile cu sos, în supe, la sosurile de fripturi. Conţine fibre, potasiu, magneziu şi fier.

CROCHET PATTERN 13

Many of the readers of my blog asked for pattern 013 which appears here:
crochet yellow flowers
I will explain how to do these flowers.
  1. Make 5 chains and close with slip stitch
  2. Make 3 chains
  3. Make 9 double crochet in the middle of the closed chain and close with slip stitch
  4. Change the color of the petals now
  5. Make 2 chains in each 2 double crochet and connect with single stitch each – will have another 9 small holes for the petals
  6. First petal: *chain 3, two double treble crochet, one double crochet, one slip stitch*
  7. Other petals: repeat the previous step from *-*
  8. Close with slip stitch
Here you have the photos how to do it:
 how to crochet flowerhow to crochet flower
how to crochet flowerhow to crochet flower
how to crochet flower
how to crochet flowerhow to crochet flower
how to crochet flowerhow to crochet flower

TOPS – BEAUTIFUL CROCHET


If you want to have an elegant top crochet, here are some ideas. The patterns are very easy to do. You can use macrame or cotton yards and a smaller-size hook. To see the details of these patterns, you have to open them with Picasa Viewer, which can be downloaded free from the net together with Picasa.

You can use white or black colors which are in fashion, but if you like rainbow yarns, this is your chance to try these too.
top beautiful crochet

top beautiful crochettop beautiful crochet
top beautiful crochettop beautiful crochet
top beautiful crochet

PANTALONI RECICLAŢI

Am început mai demult reciclarea unor pantaloni de blugi, de vară, pentru că i-am pătat cu tuş de imprimantă. Scriam acum câtva timp cum i-am brodat de mână şi pe urmă, după o perioadă lungă de timp mi-a venit o altă idee ca să-i fac mai atractivi.
Iată ce a ieşit după ce am făcut cu croşeta nişte flori, nişte frunze şi o broderie cu panglică. Sunt superbi şi-i pot purta iar vara aceasta, reciclaţi.
  recycle troussersrecycle troussers
recycle troussers
recycle troussers
recycle troussers
recycle troussersrecycle troussers

Search This Blog